Într-un stat, când nu se comanda de sus, se comanda de jos.
Când într-un stat slabeste sau înceteaza disciplina principiilor, îsi ia avânt anarhia egoismelor.
Revolutia se poate numi ca atare, atunci când se întruchipeaza într-un anume tip de stat, când devine un sistem organizat al puterii. Revolutia proletara este cu adevarat proletara când da viata unui stat tipic proletar care îsi desfasoara functiile lui esentiale ca emanatie a vietii si puterii proletare.
Statul este privit cu admiratie ca oricare manifestare a fortei si ca atare este temut, dar nu constituie prin sine însusi un obiect de dragoste. Îl slujesti fiindca nu poti sa nu-l slujesti; îl slujesti cu scrupulozitate fiindca ceea ce e acceptat ca necesar incumba îndatoriri, si îndatoririle îti dicteaza în îndeplinirea lor probleme de constiinta, dar nu-l iubesti. Si totusi raportul dintre cetatean si stat pare a fi încalzit de dragostea de Patrie, care este cu adevarat o mare dragoste.
Statele, ca şi maşinile mari, se mişcă încet.
Nu trebuie să se creadă fericit un stat sau destoinic un legiuitor, care s-a gândit la acţiunile primejdioase ale cuceririi.
Orice stat are o sarcină de împlinit şi acela este mai mare care poate să împlinească mai bine sarcina sa.
Prosperitatea statului uşurează toate necazurile, chiar şi durerile fiecăruia dintre noi.
Întocmai ca în viaţa unui om, tot aşa în viaţa întregii cetăţi fericirea se naşte din virtute şi din buna rânduială înlăuntrul ei.
Cetăţenii nu ascultă de cei care nu ştiu să conducă [...], iar cel care conduce frumos face şi pe cei conduşi să-l urmeze frumos.