Citate despre Recunostinta

Recunostinta este miezul dragostei fata de cei care ne iubesc, a dragostei fata de semenii nostri, de la care ne vin multe ocrotiri si binefaceri nespus de placute.

Sunt destul de multi aceia care, atunci când pot, se grabesc sa înapoieze o binefacere, ca sa nu-i apese cumva povara recunostintei; odata înfaptuit acest lucru, ei se cred absolviti, uitând cu seninatate de toate obligatiile pe care aceasta recunostinta le impune.

Este mai usor si se întâmpla destul de des sa fii recunoscator pe vecie pentru binefacerile mai mici, decât pentru cele mari. Aceasta depinde în oarecare masura de amorul propriu.

Singurul mod de a mentine recunostinta cuiva e de a nu i-o pretinde.

Poti fi nerecunoscator pentru un dar de mare pret, dar pentru o bucata de pâine recunostinta e o datorie.

Este omenesc lucru sa ai mila de cei necajiti; si, desi mila aceasta este bine s-o aiba fiecare om, se cuvine a fi simtita mai ales de catre cei ce au avut si ei uneori nevoie de mângâiere si au aflat-o.

În general, cel salvat este nerecunoscător.

După ce-ai primit un dar, recunoştinţa îmbătrâneşte repede.

Ce îmbătrâneşte repede? Recunoştinţa.

Nu se cuvine ca după ce-ai avut parte de o binefacere, să nu-ţi arăţi recunoştinţa.