Ne întoarcem mereu la ceea ce ne stapâneste mintea.
Podoaba mintii este mai de pret decât frumusetea trupului.
Sunt oameni care vorbesc, tocmai pentru ca nu pot gândi si li-i urât altfel.
Cugetarea omeneasca nu poate niciodata patrunde pe deplin ultima ratiune a lucrurilor.
Orice unitate contine un infinit. Aceasta e cea mai mare descoperire a gândirii omenesti.
Gândirea, daca nu umple stomacul, umple în schimb creierul.
Gândirea e adesea generatoarea iubirii; dar tot atât de bine poate fi si calaul ei.
De câte ori simtirea fiecarui
Îndeamna gândul omenesc
Urmarile puterii sa le spuna!
Ah, toate câte ni se povestesc
Mereu ca lucru nou în noi rasuna.
De tine numai, dulce gând,
Mi-i plina mintea reculeasa,
Din clipa nevisata când
Tu ti-ai facut dintr-însa casa!
Vai de cel ce se lasa în voia gândurilor. Spiritul îi devine un viespar în care zumzaie ideile cele mai felurite si mai absurde.
Gândirea serioasa si filosofica înseamna a rationa, adica a gândi idei, categorii si conceptii, dar nu numai pentru a judeca fapte; a judeca înseamna a califica, deosebind realul de ireal.
