Copiilor trebuie să le lăsăm o frumoasă moştenire de conştiinţă mai degrabă decât de aur.
Nu există comoară mai preţioasă pentru un bărbat, decât o femeie care-i împărtăşeşte soarta.
Aceeaşi casă nu rămâne totdeauna fericită.
Aşa cum îţi tratezi părinţii, o să te trateze şi pe tine copiii tăi.
Nerecunoştinţa cea mai urâtă, dar cea mai obişnuită şi mai veche, este nerecunoştinţa copiilor faţă de părinţi.
Cea dintâi şi cea mai de căpetenie virtute este de a înapoia ceea ce datorezi persoanelor din care-ţi tragi naşterea. Nimic nu ne poate scuti de o aşa de dreaptă şi sfântă datorie. Un fiu nerecunoscător n-ar putea fi decât un om necinstit.
Feciorii cei buni adaugă şi cresc numele părinţilor lor şi-l fac fără de moarte; iar feciorii cei răi ocărăsc şi sting numele părinţilor buni.
A nu-şi iubi părinţii înseamnă rea-voinţă; a şi-i uita sau chiar a se ruşina de ei este o nebunie.
Poartă-te cu părinţii tăi, precum ai dori să se poarte şi copiii tăi cu tine.
Răzvrătirea împotriva tatălui şi a mamei este un păcat pentru suflet şi o nenorocire pentru familie.
