Banii nu sunt singurul raspuns, dar fac diferenta.
Banii, acel nerv al tuturor lucrurilor, vor avea totdeauna cea mai puternica inrurire asupra mersului tuturor afacerilor, incat conditia cea dintai a oricarei bune ocarmuiri va fi o inteleapta manuire a finantelor statului.
Picurii cu strop de strop/ Fac al mărilor potop –
Zilnic câte-un spic adună/Şi-n curând tu ai un snop.
Economia este arta de a obţine maximum de la viaţă. Grija de economie este rădăcina tuturor virtuţilor.
Numai economia dă omului siguranţa pe-a doua zi.
Economia, dacă n-are nici o pată, e o virtute, o virtute socială îndeosebi; dar este în primul rând şi o virtute individuală. Într-adevăr, acel care economiseşte se lipseşte de una şi de alta, se stăpâneşte, se opreşte în faţa povârnişului plăcerilor fără măsură; face astfel un act de prevedere şi de tărie sufletească.
Ar trebui ca întotdeauna să planificăm cheltuielile noastre după veniturile pe care le avem; acest obicei constituie însăşi esenţa cinstei.
Economia poate fi privită ca fiica prevederii, ca sora cumpătării şi ca mama libertăţii. Ea este cu totul conservatoare: păstrătoare adică a onestităţii caracterului, a fericirii casnice şi a binelui social. Ea potoleşte frământarea şi aduce mulţumirea; ea face pe oameni prietenii ordinii şi ai siguranţei publice.
Economia numai pentru a strânge bani e ceva de dispreţuit, chiar atunci când banii au fost câştigaţi în chip cinstit. A strânge bani numai pentru plăcerea de a fi bogat este semnul caracteristic al unei minţi mărginite şi-al unui suflet mic.
Orice risipitor este un vrăjmaş al societăţii; orice om econom este un binefăcător public.