Acele neînsemnate lucruri care au atâta valoare: virtutea si dragostea, sunt niste cuvinte fara viata; dar imaginea lor îti face placere.
A te socoti demn de dragoste, subjugând întreaga viata a unei fiinte, trebuie sa fie un privilegiu rezervat doar celor exceptionali. Totusi e ceva ce în mod obisnuit credem ca ni se cuvine si pe care îl pretindem de la ceilalti.
Un amor care se sfarseste cu amicitie nu a fost amor.
Din dragoste faţă de oameni, se întâmplă câteodată să-l îmbrăţişezi la întâmplare pe primul om întâlnit în cale (căci nu-i poţi îmbrăţişa pe toţi): dar tocmai acest lucru, ia seama, să nu-l ghicească…
Iubirea scoate la lumină calităţile înalte şi ascunse ale îndrăgostitului, – ceea ce are el rar, excepţional: astfel, iubirea ne amăgeşte cu uşurinţă în privinţa celor care, la îndrăgostit, constituie regula.
Cel mai frumos metal pentru a monta perlele iubirii este tineretea.
Cele făptuite întru iubire se petrec întotdeauna dincolo de Bine şi de Rău.
La douazeci de ani faci în dragoste o prostie într-o suta de zile; la saizeci, o suta de prostii într-o zi.
Iubirea de oameni este boală tonică şi în acelaşi timp ciudată, fiindcă nu-i sprijinită de nici un element din realitate. Un psiholog iubitor de oameni n-a existat pînă acum şi desigur nu va exista niciodată. Cunoaşterea nu merge în sensul umanităţii. – Sînt însă pauze ale lucidităţii, recreaţii ale cunoaşterii, crize ale ochiului necruţător, care îl pun în situaţia stranie a iubirii. Atunci ar dori să se întindă în mijlocul străzii, să sărute tălpile muritorilor, să dezlege curelele încălţămintei negustorilor ca şi cerşetorilor, să se tîrîie prin toate rănile şi însîngerările, să atîrne de privirea criminalului aripi de porumb – să fie ultimul om din dragoste!
Cunoaşterea de oameni şi dezgustul fac din psiholog, de bine, de rău, o victimă a propriilor lui cadavre. Căci pentru el orice iubire este o ispăşire. – Oamenii pe care i-a anulat cunoaşterea mor în tine; victimele dispreţului tău putrezesc în inima ta. Şi întreg acest cimitir care prinde viaţă în delirul de dragoste, în spasmele ispăşirii tale!