Marele avantaj al unei carti este ca este atat de usor de derulat. O inchizi si, gata! Esti din nou la inceput.
Întregul suflet al timpurilor trecute sălăşluieşte în cărţi. Ele sunt vocea clară şi puternică a trecutului care se face auzită când trupul şi substanţa materială a acestuia a dispărut ca un vis.
Nici un loc nu-ţi oferă o mai puternică convingere a zădărniciei speranţelor umane ca o bibliotecă publică.
Întoarcem pe dos o jumătate de bibliotecă pentru a scrie o singură carte.
Dicţionarele sunt ca ceasurile: şi cel mai prost e mai bun decât nimic, iar cel mai bun nu te poţi aştepta să fie precis.
Pe coperta cărţii vezi unul împuşcat,
Iar spatele îţi spune cum a fost curăţat….
Există cărţi ale căror cotoare şi coperţi sunt, pe departe, cele mai bune părţi ale lor.
Prima cerinţă a unui volum este să fie cartonat şi bine legat. Măreţia vine după aceea.
Plăcut e să-ţi vezi numele pe carte tipărit. Cartea rămâne carte chiar de nimic n-ai zămislit.
Viaţa fiind extrem de scurtă, iar clipele sale de linişte puţine, nu ar trebui să irosim nici una citind cărţi proaste.
