Când slujitorii bisericii declară că ar trebui să credem în una şi alta şi că suntem nişte păcătoşi dacă nu credem, ne este imposibil să replicăm altfel de-cât aşa: nu avem nimic împotrivă să credem în orice vreţi, dacă ne furnizaţi temeiuri serioase de credinţă, dar dacă nu sunteţi în stare să ni le daţi, atunci cu respect trebuie să refuzăm chiar dacă acest refuz ar încălca buna purtare şi ne-ar destina în iad unor chinuri cu mult mai năprasnice decât cele obişnuite.

Soarta obişnuită a noilor adevăruri este aceea de a începe ca erezii şi de a sfârşi ca superstiţii.

Poate că cel mai de preţ rezultat al întregii educaţii este priceperea de a te hotărî să faci lucrul pe care-l ai de făcut când se cuvine să fie făcut, fie că-ţi place sau nu; e prima lecţie care ar trebui învăţată şi, oricât de devreme începe pregătirea unui om, aceasta este probabil ultima lecţie pe care o învaţă cum trebuie.

Dacă învăţătura puţină este periculoasă, unde este omul care are atât de multă încât să fie în afară de pericol?

Marele scop al vieţii nu este cunoaşterea, ci acţiunea.