
Virtutea, dupa acceptia general admisa, consta in a ne indeplini indatoririle, adica a urma regula de actiune pe care ne-o comanda ratiunea sau la care ea ne povatuieste.
Legea morală are această caracteristică: ea cere să fie îndeplinită „din respect faţă de ea însăşi“. E ceea ce numim datorie.
Nu e totdeauna bine să spunem tot ce-avem pe inimă, dar să căutăm să n-avem pe inimă decât ceea ce-am putea spune.
Soţia să nu fie numai menajera bărbatului, ci şi tovarăşa vieţii lui intelectuale şi spirituale.
Femeia nu trebuie să uite că ea este bucuria, farmecul, destinderea familiei; principiul major în politica gospodăriei casnice este de-a face ca interiorul casei să pară soţului mai plăcut decât casa altora. Înfrumuseţarea este deci, într-un fel, una din datoriile femeii… Şi ceea ce răspândeşte mai mult farmec în intimitatea unei căsnicii este cultivarea spiritului.
