În general, oamenii apreciaza mai mult cu ochii decât cu celelalte simturi, fiindca oricine poate sa vada, dar foarte putini sa înteleaga.

Virtute înseamna sa faci binele sau raul numai când e absolut necesar.

Îti atragi ura oamenilor facând atât binele, cât si raul.

Nu exista situatie oricât de disperata din care sa nu se poata întrevedea o speranta, si cu toate ca aceasta nadejde ar putea fi slaba si desarta, vointa si dorinta pe care omul le are, o fac sa nu para astfel.

Cauta sa faci binele putin câte putin, caci numai astfel va fi luat în seama, fiindca omul e înclinat din fire sa uite repede binele ce i se face.

Atunci când se hotaraste destinul patriei, nu trebuie sa fie luat în consideratie sentimentalismul, dimpotriva, lasându-se totul la o parte, sa fie urmata acea cale care salvgardeaza fiinta Patriei si-i mentine libertatea.

Trebuie sa se stie ca nu-i treaba mai greu de înfaptuit cu un succes mai îndoielnic, mai periculos de manevrat, decât aceea de a introduce noi rânduieli. Caci cel ce le introduce are împotriva-i pe toti cei avantajati de vechile rânduieli, în schimb are slabi aparatori în cei ce spera sa traga foloase sub noile rânduieli.

…Exista trei genuri de oameni: unii capabili sa înteleaga ei însisi lucrurile, altii care înteleg ceea ce li se explica, în sfârsit al treilea gen sunt cei ce nu pricep nici ei însisi, nici daca le arata altii. Cei dintâi sunt minunati, cei din categoria a doua sunt buni, ultimii sunt de-a dreptul nefolositori.

Norocul este arbitrul unei jumatati din activitatea umana, lasându-i pe indivizi sa se lupte singuri pentru cealalta jumatate, sau cam asa ceva.

Oamenii se tem mai putin sa jigneasca pe cel care se face iubit, decât pe cel ce se face temut; fiindca dragostea e un legamânt care din cauza celor rai este încalcat adesea la prima ocazie în folosul acestora; teama e întretinuta de spectrul eventualei pedepse ce niciodata nu-i paraseste.