A distruge o carte bună este aproape totuna cu a ucide un om; cel ce omoară un om ucide o fiinţă raţională, dar cel ce distruge o carte bună ucide raţiunea însăşi.

O carte bună este preţiosul sânge dătător de viaţă al unui spirit ales, anume îmbălsămat şi păstrat pentru o existenţă dincolo de viaţă.

Cărţile nu sunt lucruri absolut moarte, ci conţin în ele o putere de viaţă pe măsura sufletului celui ce le-a dat viaţă; ba mai mult, ele păstrează ca într-o amforă cea mai pură substanţă şi semnul intelectului viu ce le-a zămislit.

Mintea îşi ajunge sieşi, căci ea
Cerul îl face iad şi iadul în cer îl poate transforma.

Adevărul e tot atât de greu de mânjit de orice atingere exterioară ca şi raza de soare.

Acolo unde există o mare sete de învăţătură, firesc este să fie şi multe discuţii în contradictoriu, multe scrieri şi opinii; căci opinia, la oamenii de valoare, este cunoaştere în devenire.

Cine prin forţă învinge,
Duşmanul doar pe jumătate şi-l înfrânge.

Singurătatea-i tovărăşia cea mai bună câteodată
Şi despărţirea scurtă la bucuria revederii-ndeamnă.

Faima nu este o plantă care creşte pe pământ sterp.

Ceea ce nu putem numi victorie, e totuşi răzbunare.