Tu, casa parinteasca, esti scoala moralitatii si a statului.

Am văzut starea ta de înapoiere şi mi s-a făcut milă de tine. Dragul meu popor, vreau să te ajut a te ridica. N-am nici o putere, nu cunosc nici o ştiinţă şi nu sunt pe lumea aceasta nimic, te cunosc însă pe tine şi mă dau ţie. Îţi dau ceea ce, prin truda vieţii mele, numai pentru tine am fost în stare a pătrunde cu mintea.

Cultura morală, ce face pe om stăpân pe instinctele sale animalice, e scopul cel din urmă al vieţii istorice a omenirii. Egoismul, în care fiecare om priveşte pe celălalt ca hrana sa, ca mijloc pentru poftele sale şi pentru interesele sale, iar nu ca făptură independentă, e izvorul obştesc al demoralizării.

Puneţi pe copil să caute ceea ce este în stare să descopere prin propriile sale puteri.

Să fii mulţumit cu ce ai, să fii folositor celor din jurul tău, să nu faci nimănui nici un rău, iată rolul educaţiei.

Instrucţia hrăneşte spiritul, educaţia hrăneşte inima.

Fă danie; însă, dacă poţi, cruţă pe sărac de ruşinea de a-ţi întinde mâna.