In mainile femeii sta salvarea lumii.

Care carte de legi este atât de limpede fiecărui om ca aceea scrisă în inima lui?

Condiţiunile fundamentale ale fericirii omeneşti sunt acestea: traiul sub cerul liber – în bătaia soarelui şi în aerul curat, de-a valma cu pământul, cu plantele şi cu vieţuitoarele – munca şi o viaţă familiară, curată şi netulburată.

Dacă există un singur om pe lume, care se răsfaţă din belşug, se află undeva un altul, care moare de foame.

Marile opere de artă nu sunt mari decât fiindcă sunt accesibile şi înţelese de toată lumea.

Mai toate nenorocirile oamenilor vin, pe de o parte, din foame, din lipsa celor trebuincioase traiului şi din descurajare în muncă; iar pe de altă parte, din bogăţie, din lene şi din toate celelalte vicii născute din ele.

Orice patimă este, pentru sufletul omenesc, mai întâi ca unul care bate să fie primit, apoi ca oaspe şi, în sfârşit, ca stăpân al casei. Nu deschideţi uşa sufletului unui astfel de musafir.

Cu cât te prinde tot mai mult patima, cu atât te copleşeşte mai amarnic ruşinea.

Ce sentiment omenesc e mai îngrozitor decât gelozia?… Ea e ca un cancer, o boală groaznică, care te roade într-una ziua şi noaptea, noaptea şi ziua. E ceva cu adevărat grozav.

Numai aceia trăiesc, care fac binele.