ARISTOTEL
Alaturi de Platon si Socrate, Aristotel (384 - 322 i.Hr.) s-a numarat printre cei mai importanti filosofi ai Antichitatii.
Aristotel s-a nascut la Stagira, in Macedonia.
Tatăl său, Nicomah, era medicul şi prietenul regelui Macedoniei, Midas al II-lea, tatăl viitorului rege Filip şi bunic al lui Alexandru Macedon.
La varsta de 17 ani, a plecat la Atena pentru a studia la Academia lui Platon, pe care o va frecventa vreme de 20 de ani.
In 347 iCh. Platon moare, desemniu-l pe Speusip ca succesor la conducerea Academiei. Aristotel pleacă, impreună cu prietenul şi colegul său Xenocrates, spre Atarneus, pe coasta Asiei Mici.
Filip al II-lea, regale Macedoniei, il cheamă la Mieza spre a deveni educator al fiului său Alexandru, (viitorul rege Alexandru cel Mare).
Dupa ce Alexandru Macedon ajunge la tron, Aristotel se intoarce la Atena si aici pune bazele propriei sale scoli de filosofie.
Aristotel s-a bucurat mai tarziu de faima pentru ca notitele pe care si le facea pentru cursuri s-au pastrat aproape in totalitate.
Mai tarziu diversi editori le-au strans si le-au clasat pe diferite criterii, tiparindu-le.
Aceste notite se refera la aspecte si domenii dintre cele mai diverse, incepand cu metafizica, logica, astronomia si meteorologia si terminand cu biologia si zoologia.
Opere: Fizica, Metafizica, Etica nicomahica, Organon
Citate de ARISTOTEL :
Virtutea este mijloc dupa substanta ei si dupa conceptul ei esential: intrucat ea este insa lucrul cel mai bun si savarseste toate bine, ea este o culme.
Prin virtute omeneasca intelegem insa nu destoinicia, ci pe cea a sufletului.
Educatia are radacini amare, dar fructele ei sunt dulci.
Noi ne calauzim faptele, unii mai mult, altii mai putin, prin placere si durere.
Necazurile prevazute nu vor fi asa greu de îndurat.
Putem evita critica foarte usor nespunand ceva, nefacand ceva si nefiind ceva.
Dragostea este compusa dintr-o singura inima ce salasluieste in doua trupuri.
Curajul este prima dintre calitatile umane, deoarece este cea care le garanteaza pe toate celelalte.
Orice actiune umana are la baza una dintre aceste sapte cauze: sansa, natura, impuls, obisnuinta, ratiune, pasiune si dorinta.
Virtute, ţel preamărit ce viaţa ne-o faci de-a pururi măreaţă!